Feed on
Posts
Comments
Statuia clujeană ©7C

Statuia clujeană ©7C

Europa datorează unui clujean formarea primului pol renascentist din afara Italiei şi mai datorează tot unor clujeni una dintre cele mai faimoase sculpturi în stil timpuriu renascentist.
Clujenii în schimb datorează Renaşterii câteva dintre cele mai meşteşugite realizări artistice care au înfrumuseţat vreodată

Originalul praghez ©7C

Originalul, aflat la Praga ©7C

Copia de la Budapesta ©7C

Copia de la Budapesta ©7C

strâmtul hotar al urbei dintre Someş şi Feleac.

Nu este vorba deci despre o relaţionare cu sens unic, ci de una cu dus-întors. Iată, deci, de ce Clujul şi Renaşterea este o temă care merită tratată în mai multe episoade.

Într-una din curţile interioare ale magnificului palat regal din Praga, turiştii se fotografiază la foc automat  în faţa unei statui de bronz, de dimensiuni modeste în comparaţie cu grandoarea arhitecturală şi bogăţia de ornamente interioare a palatului.

Statuia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul şi reprezintă capodopera sculptorilor clujeni Martin (Marton) şi Gheorghe (Gyorgy), fiii pictorului Nicolae (Miklos). Renumele celor doi sculptori era aşa de mare, la 1373, încât însuşi împăratul Sfântului Imperiu Romano-German, Carol al IV-lea, le-a comandat această statuie pentru împodobirea reşedinţei sale pragheze. Iar maeştrii clujeni s-au întrecut pe ei înşişi:

„Înţelegerea structurii organice se vădeşte printr-o justeţe a proporţiilor şi o fidelitate în redarea anatomiei cabaline, ce uimeşte pentru epoca în care statuia a fost executată. Surprins într-o impetuoasă mişcare, calul cabrează, plin de nerv, înscriind în spaţiu o siluetă viguroasă şi suplă. Din punct de vedere stilistic, atitudinea sa neobişnuit de evoluată, plină de expresivitate, nu îşi găseşte rival, nici seamăn în vreuna dintre statuile ecvestre ale goticului târziu din Europa, dar îngăduie o comparaţie cu acelea ale Quattrocento-ului italian. Este în afară de orice îndoială că un singur model putea să-i inspire pe sculptorii clujeni, celebra statuie ecvestră a lui Marc Aureliu, aflată la Roma, în piaţa Capitolină, operă ce îi va inspira dealtfel şi pe sculptorii italieni ai Renaşterii” (Ştefan Pascu, Istoria Clujului, 1974, capitol elaborat de Viorica Marica)

Chiar dacă restul statuii nu se abate de la liniile gotice, avem, iată, de-a face cu doi artişti clujeni conectaţi la curentele artistice „avangardiste” ale vremii, respectiv la Renaşterea timpurie, altfel spus, Quattrocento. Statuia este primul monument ecvestru de for public din Europa.

În 1904, la iniţiativa altui împărat, de această-dată austriac, Franz Joseph, au fost executate două copii ale celebrei statui, una fiind amplasata la Budapesta, în apropierea Bastionului Croitorilor, cealaltă la Cluj, în Piaţa Sfântul Gheorghe, actualmente Lucian Blaga. Ulterior, statuia de la Cluj a fost mutată în faţa Bisericii Reformate de pe strada Mihail Kogălniceanu.

În episodul următor vorbim despre curtea renascentistă a Regelui Matia.

Leave a Reply