Feed on
Posts
Comments
Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapeste

Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapesta

Europa goticului târziu s-a arătat rigidă în a importa plăsmuirile insurgente ale Renaşterii, izvodite de artiştii şi gânditorii arhipelagului de state italiene. Renaşterea italiană, manifestă deja din secolul XIV, nu s-a făcut simţită peste Alpi decât un secol mai târziu. În mod surprinzător, cel care a trecut flacăra Renaşterii peste gheţarii alpini nu a fost nici flamand, nici german, nici francez, ci un rege ungar din spiţă valahă, născut într-un oraş numit de locuitorii săi Klausenburg sau Kolozsvar şi aflat undeva departe, în estul Regatului Ungar, dincolo de păduri, în părţile ţinutului numit Ardeal. Despre el este vorba în al doilea episod al serialului dedicat Clujului şi Renaşterii.

Matia Corvin, căci despre el este vorba, a fost cel care a transformat curtea de la Buda într-un centru al Renaşterii şi umanismului. Vechiul palat gotic al lui Sigismund de Luxemburg l-a reconstruit în stil renascentist, ornamentându-l cu o grădină suspendată. Construcţiile, începute în 1479, au fost conduse pe rând de Chiementi Camicia din Florenţa şi de Giovanni Dalmata din Trogir.

Planul fântânii ornamentale a fost desenat chiar de Andrea del Verrocchio, mentorul lui Leonardo da Vinci. Aceste realizări arhitecturale – care nu au răzbit din păcate decât în foarte mică măsură până în prezent – au fost cele mai timpurii manifestări ale stilului italian la nord de Alpi.

Castelul Visegrad

Castelul Visegrad

Construcţii de inspiraţie renascentistă s-au mai desfăşurat la comanda regelui clujean şi la reşedinţele sale de la Visegrad, Tata sau Komarom. La curtea de la Buda, Matia a pus bazele unei biblioteci celebre, depăşită în epocă doar de cea a Vaticanului şi a încercat să atragă oameni de seamă ai Renaşterii, dar puţini au fost cei care care au ales să se stabilească într-o ţară aşa îndepărată, chiar dacă era vorba de o curte regală.

O astfel de excepţie a fost astronomul Regiomontanus, care a venit la Buda în 1468 şi timp de trei ani s-a ocupat cu aranjarea codexurilor greceşti. În rest, oamenii de spirit de la curtea regelui Matia, au fosi reprezentanţi de eşalon secund ai culturii italiene (Taddeo Ugoleto, Galeoto Marzio sau Antonio Bonfini).

Personalitatea renascentistă a lui Matia, care vorbea germană, cehă, italiană şi latină şi avea discuţii savante cu umaniştii de la curte şi toate demersurile sale îndreptate înspre elevarea intelectuală a curţii nu au fost însă, suficiente pentru a răspândi spiritul renascentist în restul regatului, nici măcar al elitei acestuia.
Mai aveau să treacă ani buni până când Renaşterea şi umanismul să cucerească burgurile Ungariei şi Transilvaniei. Despre asta vom vorbim în episodul trei.

Leave a Reply