Feed on
Posts
Comments
Cameră de oaspeţi din Ţara Călatei ©Adevărul

Cameră de oaspeţi din Ţara Călatei ©Adevărul

„Adevărul de Seară”, ediţia de Cluj-Napoca, a publicat recent un articol tip ghid turistic despre una dintre cele mai necunoscute regiuni celebre ale Transilvaniei. Necunoscută pentru români, celebră pentru maghiari. Este vorba de Ţara Călatei (Kalotaszeg), regiune etno-folclorică maghiară foarte bine definită prin portul şi cântecul locale, care o fac să fie unică.

Ţara Călatei se întinde între Cluj şi Huedin şi include câteva zeci de aşezări, populate atât de maghiari cât şi de români. Dacă turiştii români care vizitează zona se pot număra pe degetele unei mâini, turiştii din Ungaria vin în număr mare aici, pentru a admira portul popular nealterat şi camerele de oaspeţi, în care gospodarii păstrează cuverturi, perne, feţe de masă, plapume, perdele etc transmise din generaţie în generaţie.

Sâncraiu este „capitala” turistică a regiunii, cu peste 40 de pensiuni, în timp ce Izvoru Crişului, comună situată pe DN 1, este „capitala” comercială, drumul naţional fiind ticsit de tarabe cu obiecte tradiţionale dar şi kitsch-uri.

Ţara Călatei numără şi câteva biserici fortificate (da, biserici fortificate în nordul Transilvaniei!). Cele mai cunoscute sunt cele de la Văleni şi Mănăstireni.

Pe lângă toate acestea, în Stana, departe de drumul principal, poate fi găsită casa-castel a scriitorului şi arhitectului maghiar Kos Karoly, cel care, imediat după Unirea din 1918, a dorit să înfiinţeze „Republica Călata”. Dar despre asta, pe larg, într-o postare viitoare.

Găsiţi articolul din „Adevărul de Seară” aici. Despre Ţara Călatei a mai scris Adevărul, aici, iar dintre bloguri, Metropotam, aici, aici  şi aici.

Frapantă este lipsa aproape totală a literaturii de specialitate privitoare la Ţara Călatei în limba română. Aproape toate textele şi albumele disponibile sunt în maghiară, germană sau engleză. Zilele trecute a fost lansat, la Bonţida, un album foto şi în limba română, dar care încă nu a ajuns pe rafturile librăriilor.

Leave a Reply