Feed on
Posts
Comments

Familie de pădureni la masă

La Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj s-a deschis din 19 ianuarie o expoziţie temporară care prezintă două zone extrem de interesante din partea de sud-vest a Transilvaniei: Ţara Haţegului şi Ţinutul Pădurenilor. Expoziţia este prima dintr-o serie care îşi propune să prezinte principalele zone etnografice din Transilvania. Nu vă aşteptaţi însă la cine ştie ce realizare muzeografică, fiindcă e vorba doar de încă o improvizaţie în stil românesc: în două încăperi ale muzeului sunt agăţate pe pereţi câteva zeci de obiecte şi trei-patru fotografii de la începutul secolului al XX-lea din cele două zone etno-geografice hunedorene învecinate.

„Farfurie” pentru mămăliga cu brânză

Exponatele sunt însoţite de etichete laconice, scoase la imprimantă şi apoi tăiate cu foarfeca. „Catalogul” expoziţiei este o coală A4 împăturită în două, listată în condiţii grafice de copiator de la colţul străzii, cu greşeli elementare de culegere şi diacritice „sărite”. Cele două angajate ale muzeului care supervizau expoziţia când am vizitat-o au fost incapabile să răspundă la orice fel de întrebări de amănunt legate de exponate şi de cele două zone etnografice.

În acest context, e clar că noţiunile de expoziţie interactivă sau de expunere multimedia sunt de domeniul SF la acest muzeu, chiar dacă în ţările pe care le luăm ca model aceste tehnici de prezentare se folosesc de ani de zile, chiar şi la muzeele din oraşe modeste, fără pretenţii de capitale regionale.

Capcană pentru jderi

Găleată şi cupă de măsurat laptele

Trecând de neajunsurile modului de prezentare, jenant pentru 2010, expoziţia merită cu prisosinţă vizitată, pentru  valoarea intrinsecă a exponatelor. Sunt expuse obiecte de îmbrăcăminte, agricole sau de uz casnic achiziţionate de fondatorul muzeului, Romulus Vuia, în 1922, şi fotografii realizate tot atunci – cel puţin asta lasă de înţeles textul de prezentare de pe coala A4 care ţine loc de catalog. Iată portretele-robot ale caselor din cele două zone, potrivit aceleiaşi foi de prezentare a expoziţiei:

Răboj folosit de cârciumar

Şubă bărbătească

„Casa tradiţională din Pădureni era formată din două încăperi, casa (camera de locuit) şi cămara, cu intrări separate dintr-un târnaţ, plasat pe colţ în faţa cămării sau la faţada construcţiei. În Ţara Haţegului, casa tradiţională era cu tindă, o anticameră din care se intra în locuinţă, şi cu târnaţ pe colţ, în faţa tindei sau la faţadă.

Săculeţ pentru tutun

Pentru pregătirea mâncării, în ambele zone se folosea căloniul (vatra liberă cu un trunchi de piramidă deasupra, pentru a capta fumul), soba cu olane (cahle) şi şparul, cuptorul de tuci, cumpărat. Se dormea într-un pat plasat în colţul opus uşii de intrare. Masa era un obiect de lux, folosit numai la anumite ocazii, sărbători şi ospeţe, pentru mâncat se folosea măsuţa, o masă mică, pătrată, portativă”.

Exponatele frapează prin cât sunt de rudimentare şi lasă astfel să se întrevadă simplitatea oamenilor care le foloseau. Fotografiile sunt, de asemenea, grăitoare pentru aceeaşi simplitate a ţăranilor din cele două zone.

Intrarea la expoziţie costă trei lei, un preţ cinstit, nu pentru valoarea ei, ci pentru modul în care a fost realizată.

3 Responses to “Expoziţie de trei lei la Muzeul Etnografic al Transilvaniei”

  1. olahus spune:

    pe cat de proasta pare expozitia, pe atat de bun e articolul 🙂

  2. Ana Veler spune:

    Tot e bine ca nu stiu ce sa spuna! Pe la alte institutii similare, formatul cu pricina e cauza de mandrie proletara: (approx.) ‘ia-ca-asa-i pe la noi, du-te pe-unde-a-ntarcat internationalismul daca nu-ti place’. Oi, c-am auzit-o si pe asta…

Leave a Reply