Feed on
Posts
Comments

Un tânăr istoric clujean a publicat o voluminoasă lucrare dedicată relaţiilor dintre două figuri care au marcat decisiv istoria Europei Centrale – Ştefan cel Mare şi Matia Corvin. Lucrarea lui Alexandru Simon este excepţională şi numai prin prisma faptului că de 100 de ani niciun istoric nu mai realizase un studiu de sinteză a relaţiilor dintre Moldova lui Ştefan şi Ungaria lui Matia. Ultimul a fost Vasile Pârvan, în 1905!

Ştefan cel Mare, statuie din Chişinău ©docmock.net

Regele Matia, statuie din Piaţa Eroilor, Budapesta

Regele Matia, statuie din Budapesta sursa foto: wikipedia

Ce aduce nou lucrarea istoricului clujean? Fundamentală mi se pare consultarea de către acesta a 1200 de surse istorice inedite sau uitate, din arhivele de la Roma, Veneţia, Viena, Milano sau Budapesta. Asta în contextul în care, după cum spune chiar autorul, „cutuma istoriografică românească şi nu doar spunea că nu (prea) mai există noi materiale pentru istoria românilor până pe la 1550”.

Lucrarea, intitulată „Ştefan cel Mare şi Matia Corvin. O coexistenţă medievală”, a fost premiată de Academia Română iar autorul a acordat pe tema ei un interviu-fluviu ziarului „Făclia de Cluj”. Cele mai interesante informaţii din acesta mi s-au părut următoarele:

– Cei doi au fost constrânşi de contextul internaţional să colaboreze, în ciuda ostilităţii dintre ei şi a unor trădări frecvente
– Veneţia l-a „creat” în Apus pe Ştefan ca erou al luptei antiotomane, neezitând să îi inventeze şi victorii, pentru a-l contrapune lui Matia, neagreat de Serenissima Republică
– Banii trimişi de Veneţia atât lui Matia cât şi lui Ştefan pentru a sprijini lupta antiotomană au fost „deturnaţi” de cei doi către construcţia de biserici şi curţi domneşti
– Rivalitatea şi trădările dintre cei doi au făcut posibil să eşueze un plan de zdrobire a sultanului Mehmed al II-lea
– Niciunul dintre ei nu îl agrea pe Vlad Ţepeş, la distrugerea căruia ambii au contribuit
– În final, ambii au fost învinşi, într-o formă sau alta, de turci
– Matia a acordat cele mai multe privilegii structurale românilor din Transilvania
– Ştefan a devenit, prin donaţiile făcute de Matia, al treilea cel mai mare feudal al Transilvaniei, având aici fideli români, maghiari şi saşi
– Matia a vehiculat teza strămoşilor români ai lui Mehmed al II-lea, după care regele şi sultanul au început să corespondeze ca rude de sânge

Interviul integral îl găsiţi aici

11 Responses to “Matia şi Ştefan, istoria unor neînţelegeri”

  1. olahus spune:

    E extraordinar, mersi pentru link!

  2. SeptemCastra spune:

    Multumesc amandurora pentru atentie 🙂

  3. olahus spune:

    De-abia astept sa vad un film romanesc facandu-i lui Stefan un portret mai putin „patriotic” dar mai aproape de realitate. Asta in 5-10 ani, deocamdata cinematografia noastra nu mai abordeaza teme istorice, cu exceptia lui Nicolaescu, despre care stim cum le abordeaza 😀

  4. olahus spune:

    Prietenii se mai si critica, spre binele lor. asa ca: de unde ai pozele? 🙂 ca nu vad nici o sursa

  5. SeptemCastra spune:

    Le-am precizat acum. Mersi că mi-ai atras atenţia. Textul l-am postat cam în grabă, chiar înainte de a pleca spre job, aşa se explică scăparea.

  6. olahus spune:

    Pentru putin. Acum mi-am explicat de ce nu apareau 🙂

  7. Cristian spune:

    A vazut cineva recenzia cartii facuta de de Adrian Andrei Rusu pe http://www.medievistica.ro/texte/tribuna/recenzii/Stefan%20cel%20Mare%20si%20Matia-Rusu.htm.?

  8. SeptemCastra spune:

    Pentru „arpad zsarut”: V-am şters comentariul comentariile pentru că nu accept pe acest site atacuri la persoană. Mesajul lui Cristian nu văd să fie altceva decât o întrebare retorică. În rest, dacă aveţi un război personal cu cineva, purtaţi-l pe siteul lui, nu pe al meu. Mulţumesc încă o dată de înţelegere.

    PS: dacă veţi posta din nou mesaje injurioase, am să vă banez.

  9. Medievistica spune:

    Este IMPOSIBIL să ai, la ora asta 1200 de surse inedite ori rău consultate pe temă. De aici pleacă suspiciunea unui bluff!
    O serie de afirmații din interviu sunt pur și simplu din familia „ştiri de scandal”. Un singur exemplu: nu se poate şti câţi bani a primit Ştefan cel Mare de la papă; nu se ştie să fi deturnat ceva pentru construcţia de biserici.
    Ce e aia „structuri ale românilor din Transilvania”? Altă fantasmagorie

Leave a Reply