Feed on
Posts
Comments

În drum spre Râşca ©7C

Rămâne cum ne-am înţeles: Ţara Călatei este cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din România. Necunoscută pentru români, celebră pentru maghiari. Kalotaszeg, cum o numesc maghiarii, se întinde între Cluj şi Huedin şi este vizitată aproape exclusiv de turişti din Ungaria. În Cluj, dacă întrebi despre Ţara Călatei un român, acesta va da din umeri, deoarece nu a auzit niciodată de ea. Dacă încerci să găseşti vreun pliant, o hartă, sau orice alt fel de material de prezentare despre Ţara Călatei, în limba română, nu ai nicio şansă – există doar în maghiară şi limbi de circulaţie internaţională. 

Vina pentru această carenţă este atât a editorilor de români cât şi a celor maghiari: primii sunt dezinteresaţi de ce nu e românesc, ceilalţi sunt dezinteresaţi să se adreseze unei majorităţi pe care nu o interesează specificul local maghiar. În acest context, cel mai bun mijloc de „explorare” a Ţării Călatei pe care îl găseşti în librăriile clujene este o hartă turistică a regiunii, cu un rezumat în engleză, germană sau franceză.

Biserica romanică din Mănăstireni este emblematică pentru Kalotaszeg ©7C

Plecând de la Cluj, traseul pe care l-am ales a fost Mănăstireni-Văleni-Sâncraiu-Huedin-Jebuc-Sfăraş-Stana. În primele patru locuri sunt de vizitat bisericile reformate fortificate, în Jebuc şi Sfăraş, două foste conace, transformate în aşezăminte sociale, iar în Stana intenţionam să ajungem până la Varjúvár – castelul arhitectului Kós Károly

Călăuzit de un amic care cunoaşte bine locurile, am ajuns la Mănăstireni pe un drum mai puţin folosit, care porneşte în Căpuşu Mare din DN1, şi trece apoi pe lângă Agârbiciu, Dângău Mare, Dângău Mic, Mărceşti şi Râşca. Tocmai ninsese, iar de-a lungul drumului – nu demult reabilitat – peisajele erau încântătoare. 

În apropiere de Mărceşti am luat la ocazie o tanti care vorbea atât de neaoş în graiul local, încât nu am înţeles decât vreo 80% din ce a discutat cu amicul meu. Ajunşi la Mănăstireni, uşa bisericii ne-a deschis-o Ana néni, îngrijitoarea bisericii, care stă la casa de mai jos de biserică.

Broderia albastră „încălzeşte” biserica din Mănăstireni ©7C

Ceasul solar şi cele trei sculpturi de pe peretele sudic ©7C

Biserica romanică de aici este unul dintre cele mai valoroase monumente al Ţării Călatei. A fost construită de familia Gyerőffy la sfârşitul secolului al XII-lea, fiind parte a unei mănăstiri cisterciene, apoi benedictine. Numele familiei de ctitori se regăseşte în denumirea maghiară a localităţii – Magyargyerőmonostor (într-o traducere aproximativă „mănăstirea de pe domeniul maghiar al familiei Gyerőffy”). În 1241, biserica a fost arsă de tătari. A fost reconstruită, iar în 1442 a fost ridicată absida, în stil gotic. După un cutremur din 1765, tavanul a fost refăcut în maniera actuală, cu casete pătrate – o veritabilă marcă înregistrată a bisericilor reformate din Ţara Călatei. Interiorul este auster, dar nu rece, căldura fiind emanată de broderiile bogate, de culoare albastră. 

Madárleány © 7C

Pe unul din pereţii exteriori se află un ceas solar şi trei reliefuri romanice, unul reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, altul, doi lei adosaţi, iar al treilea, o tânără alăptând doi şerpi. Acesta din urmă este cunoscut sub numele Madárleány (fata pasăre) şi este o sculptură unică, a cărei simbolistică, posibil precreştină, încă ridică semne de întrebare. Alte detalii despre Mănăstireni găsiţi aici şi aici.  

La trei kilometri de Mănăstireni, după un drum prost care străbate un peisaj bizar, ca o crevasă mărginită de dealuri terasate, se găseşte satul Văleni (Magyarvalkó), cu altă biserică valoroasă. Cheia bisericii se află la casa parohială, ultima pe stânga înainte de a ajunge la biserică.

Interesante sunt aici monumentele funerare sculptate în lemn, denumite kopjafak în maghiară, care se află în curtea bisericii. Biserica fortificată din Văleni a fost ridicată în secolul al XIII-lea de călugării franciscani, este una dintre cele mai frumoase din judeţul Cluj, iar de pe înălţimea pe care se află se deschide o privelişte pitorească asupra zonei. Mai multe despre Văleni aici

Biserica reformată din Văleni ©7C

Kopjafak, în curtea bisericii din Văleni ©7C

Biserica reformată din Sâncraiu ©7C

Biserica din Sâncraiu nu iese din tiparele zonei. Pictura tavanului casetat este nouă, din anii 1990. Mi-a atras atenţia stema Transilvaniei, pictată pe una dintre casete, şi un masiv obiect decorativ, făcut din spice de grâu (cred). 

Biserica reformată din Huedin este un adevărat „cap de serie” pentru bisericile reformate din Ţara Călatei. Masivă şi majestuoasă, domină centrul oraşului. Primul edificiu a fost ridicat înaintea invaziei mongole din 1241, în jurul acestuia dezvoltându-se târgul Huedinului, capitala neoficială a Ţării Călatei. Biserica romanică, refăcută după invazie, a fost prelungită mai întâi cu un turn, spre vest, iar apoi cu un cor gotic, spre est, supraînălţat faţă de nava iniţială. De la aceste două adăugiri rezultă un aspect „deşelat” al monumentului. În oraş am stat de vorbă cu mai multe notabilităţi locale. Majoritatea nici măcar nu intraseră o dată în biserică!

Biserica din Huedin este cea mai impunătoare din Ţara Călatei

Biserica din Huedin este cea mai impunătoare din Ţara Călatei ©7C

Cheia de la biserică se află peste drum, la casa parohială. Ghinion însă, preotul paroh nu o are, ci doar femeia care se îngrijeşte de biserică, şi care, în ziua în care am vrut să văd biserica, era plecată cu treburi în oraş. Aşadar am putut-o vedea doar de la exterior, şi de la o oarecare distanţă, curtea fiind înconjurată de un gard de fier. Detalii despre ea, tot de la Olahus, pe Metropotam

Acesta a fost traseul prin Felszeg, zona dinspre Apuseni a Ţării Călatei, care administrativ ţine de judeţul Cluj. Am trecut apoi în Alszeg, „partea de jos” a regiunii, care administrativ este arondată judeţului Sălaj. Diferenţele între cele două subregiuni sunt destul de mari. Din punct de vedere al infrastructurii, drumurile din Alszeg sunt printre cele mai proaste pe care le-am văzut, o mare parte din ele nefiind nici măcar asfaltate. Localităţile par ceva mai sărace, cel puţin la primă vedere, iar peisajul este văduvit de prezenţa munţilor. 

Stema Transilvaniei, pe o casetă din tavanul bisericii din Sâncraiu ©7C

Stema Transilvaniei, pe frontonul fostului conac de la Jebuc ©7C

În drum spre Stana, am oprit în Jebuc şi, după un mic ocol, în Sfăraş, pentru a vedea fostele reşedinţe nobiliare transformate în orfelinat şi, respectiv, azil de bătrâni. Ambele aşezăminte arată bine şi se vede de la distanţă că sunt gospodărite atent. Din păcate, ajunşi în Stana, a trebuit să abandonăm tentativa de a ajunge până la castelul lui Kós Károly, deoarece drumul neasfaltat devenise o adevărată mlaştină, căreia nu-i putea face decât un 4×4. Cu ceva emoţii şi sub privirile amuzat-dispreţuitoare ale localnicilor, şoferul a reuşit cu greu să extragă maşina din mocirlă. 

Ne-am întors, apoi, spre drumul naţional care duce spre Cluj, cu coada între picioare, dar cu lecţia învăţată de la localnici: dacă vrei să vezi castelul de la Stana, vii vara, pe uscăciune, nu iarna, pe îngheţ sau mocirlă.

14 Responses to “Hai-hui prin Ţara Călatei”

  1. cosmin spune:

    pusu, cand mai mergi in drumetii de-astea, da un telefon, poate ne-nsotim 🙂

  2. Csaba spune:

    Buna,

    ai un blog frumos 🙂

    vroiam doar sa spun ca se scrie Kalotaszeg si nu Kalotazseg 🙂

    Csaba

  3. olahus spune:

    Obiectul din grau se numeste buzsakoru si simbolizeaza trupul lui Isus. Scriu cu un singur I pentru ca este vorba de un obiect protestant.

    Mersi mult pentru citate, ma bucur ca mai scrie cineva despre Kalotaszeg. Au si niste costume superbe fetele de aici si un mobilier de vis… daca gasesti macar linkuri ar fi fain

    eu am „ceva” in arhiva dar il pastrez pt o anumita ocazie ipotetica… detalii in privat

  4. olahus spune:

    in alta ordine de idei, uite o destinatie posibila, mai aproape de Cluj
    http://www.olumemare.ro/?p=147
    poate scrii si tu ceva, macar citand „O lume mare”
    Aspectul caselor mi se pare inedit si pare genul de loc care va „disparea” odata cu extinderea orasului…. sau cu navala amatorilor de vile

  5. olahus spune:

    Si daca vii vara pe uscaciune, vezi sa nu ai probleme dupa aia cu cainii cand te plimbi mai incolo de castel 😛

  6. olahus spune:

    Pot sa reproduc cateva din fotografiile tale, cu citarea autorului si link (apropo, voi schimba linkul catre siteul tau 🙂 , nu uit)

  7. Daniel spune:

    Super. Chiar nu stiam de ce minuni poti gasi in Kalotaszeg. Ca si majoritatea romanilor, si eu as fi ridicat din umeri pana acum 5 minute, si sunt din Cluj. Multumesc pentru informatie, duminica si dau un tur sa le vad 🙂

    • SeptemCastra spune:

      Mai sunt şi altele de văzut. De exemplu, în Sâncraiu am înţeles că există un mic muzeu al zonei, la care nu am apucat să ajung. Harta-ghid a zonei o găsiţi la librăria „Gaudeamus”, de pe Iuliu Maniu. Spor la călătorit 🙂

      PS: Relatarea despre măcelul din Rwanda e zguduitoare.

  8. Daniel spune:

    Am fost, am vazut bisericile. Excelent. Multumesc pentru tip.

  9. […] Toate fotografiile, inclusiv cele cu sigla metropotam, copyright Olahus.  Mai multe despre Tara Calatei, inclusiv zona din judetul Salaj, aici. […]

  10. […] gasit-o online. O defilare fastuoasa de cantece, dansuri si costume din “cea mai necunoscută regiune etnografică celebră din […]

Leave a Reply