Feed on
Posts
Comments

La dezvelirea statuii a participat premierul de la Budapesta şi un nepot al lui Franz Joseph

Zilele trecute, pe 3 aprilie mai precis, statuia ecvestră a regelui Matia Corvin din centrul Clujului a fost suspendată. Operaţiunea a fost necesară pentru buna desfăşurare a lucrărilor de restaurare. Monumentul, greu de 7,5 tone (cal şi călăreţ), a fost ridicat, cu ajutorul unui sistem hidraulic, la 40 de centimetri de soclu.

Cu această ocazie a putut fi elucidată o mare „enigmă” a statuii: are calul potcoave sau nu are?

O legendă urbană, foarte populară în rândul birjarilor care încă activau la Cluj prin anii ’40 şi pe care aceştia o împărtăşeau tuturor, este redată în cartea „Cluj-Napoca – vestigii, monumente, muzee -” a istoricului Damian Todiţa.

Vizitii ştiau că, la inaugurarea statuii, în 12 octombrie 1902, clujenii, veniţi în piaţă într-un număr impresionant, au fost invitaţi de organizatorii evenimentul (conducerea oraşului, adică) să cercetează îndeaproape statuia, fiind lăsaţi chiar să se urce pe soclu şi să treacă pe sub burta calului, pentru a admira perfecţiunea operei lui János Fadrusz. 

Înaintea dezvelirii, grupul statuar a fost ascuns vederii de un cub de pânză

Înaintea inaugurării, grupul statuar a fost ascuns vederii de un cub de pânză

Dacă cineva găseşte un defect, sculptorul se sinucide, li s-a mai spus clujenilor. Zeci s-au perindat pe sub cal şi în jurul calului, până când un potcovar a exclamat „meg van!” (este!). El a observat că bidiviul lui Matia nu avea potcoave. Mai marii urbei au găsit rapid o ieşire onorabilă din situaţia delicată. Ei au spus poporului că potcoavele calului se află în postament, deoarece statuia este făcută să nu plece niciodată din Cluj. Onoarea lui Fadrusz a fost salvată, iar potcovarul, după cum notează Todiţa, a intrat în legendă. Odată cu el, şi întrebarea dacă are calul potcoave sau nu.

Răspunsul s-a lăsat aşteptat nu mai puţin de 107 ani şi aproape cinci luni: calul nu are potcoave. Imaginile unice care se pot face acum cu statuia suspendată a regelui demonstrează că Fadrusz a uitat să sculpteze şi potcoavele calului.

Pe de altă parte, nu am găsit niciunde o relatare credibilă a incidentului pomenit de birjarii clujeni, aşa că probabil este doar o legendă urbană, acum uitată deja, şi atât.

Nu are! ©Adevarul

Nu are! ©Adevarul

Sursa de inspiraţie ar putea fi o altă legendă urbană, cea a Podului cu Lanţuri din Budapesta. Se spune că la inaugurare acestuia, în 1849, la fel, curioşii au fost invitaţi să îi caute defecte. Un copil a văzut că leii care ornamentează podul nu au limbi. Atunci, sculptorul acestora s-a sinucis, aruncându-se de pe pod. Nici această legendă nu prea „bate” cu adevărul, deoarece leii în cauză au fost montaţi doar la trei ani după inaugurarea podului.

PS: În 6 aprilie s-au împlinit 520 de ani de la moartea, la Viena, a lui Matia Corvin. În Cluj, oraşul în care s-a născut şi căruia i-a dat aripi, prin numeroasele privilegii pe care i le-a acordat, momentul a trecut complet nebăgat în seamă.

Un articol despre latura renascentistă a lui Matia Corvin găsiţi aici, iar un text bine documentat despre istoricul grupului statuar care a devenit emblemă a Clujului găsiţi aici.

3 Responses to “Despre potcoave de cai morţi”

  1. olahus spune:

    „PS: În 6 aprilie s-au împlinit 520 de ani de la moartea, la Viena, a lui Matia Corvin. În Cluj, oraşul în care s-a născut şi căruia i-a dat aripi, prin numeroasele privilegii pe care i le-a acordat, momentul a trecut complet nebăgat în seamă. ”

    trist…

  2. OLoránd spune:

    Merci inca o data, articole bune.
    Din cite stiu in 2008 a fost „anul renasterii in Ungaria legat de 550 de ani de la incoronarea, si 565 ani de la nastera lui Mátyás. Au fost si niste evenimente la Cluj, poate nu mediatizate destul.

Leave a Reply