Feed on
Posts
Comments

iPad dau ştire…

Expoziţia „De la primele scrieri la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult…”, pe care am văzut-o la Deva şi despre care am scris în 8 mai, a ajuns şi la Cluj. Vernisajul are loc în 7 octombrie la Muzeul de Artă (Palatul Banffy), iar exponatele vor rămâne în oraş până în 3 noiembrie. Până apuc să văd cum e la Cluj, iată cum a fost la Deva:

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva găzduieşte una dintre cele mai interesante şi bine realizate expoziţii pe care le-am văzut în România: „De la primele scrieri la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult…”. Expoziţia, vernisată la sfârşitul lui februarie, are un obiectiv foarte ambiţios, definit de titlu, de care se achită cum laude. Prin tematica abordată, este o manifestare de pionierat în Europa Centrală.

Aşa arată MECIPT-1, unul dintre primele calculatoare româneşti, creat în 1961 ©7C

Istoria comunicării este tratată din punctul de vedere al multiplelor sale forme de realizare şi dintr-o perspectivă temporară ce se întinde din preistorie până la lansarea iPad. De aici derivă o varietate aproape derutantă a obiectelor, expuse cam înghesuit în patru săli de la parterul Palatului Magna Curia, imobil care adăposteşte muzeul devean.

Se regăsesc în expoziţie peste 200 de exponate, de la busturi de bronz şi scuturi dacice la şorţuri masonice, însemne ale breslelor medievale, stele funerare şi statui romane, tăbliţe cu înscripţii alfabetiforme, hieroglife, statuete preistorice, o fotocopie a celebrei scrisori a lui Neacşu („Ipak dau ştire…”), mărci comerciale, un gramofon sau o casă de marcat de acum 100 de ani, până la unul dintre primele calculatoare produse în România, un PC din anii 80, un televizor din primele generaţii, maşini de scris venerabile, un telegraf şi un laptop. Toate acestea sunt introduse şi explicate de postere bine realizate şi bine ilustrate.

Bust de bronz de la Piatra Roşie ©7C

Tablă a breslei butnarilor din Cluj, 1827 ©7C

Tablă a breslei butnarilor din Cluj ©7C

Expoziţia este concepută pe nu mai puţin de 29 de subiecte, primul fiind „Comunicarea, o deprindere care mereu se învaţă”. Apoi vizitatorul este iniţiat în comunicarea prin ţinută (cu un consistent subcapitol dedicat ritualurilor masonice) şi prin artă, după care urmează o paranteză despre istoria măsurătorilor şi a unităţilor de măsură, pentru a se trece apoi la obiectele comunicante, cu accent pe monede şi bancnote.

Urmează naşterea alfabetului, comunicarea publică, comunicarea cu moartea, comunicarea militară, comunicarea profesională, împărţită în două subcapitole: mărci, respectiv corporaţii şi asociaţii, iar apoi un capitol alocat scrierii private, care are ca vedetă un mesaj de dragoste secret, ascuns sub timbrul unei scrisori.

Circulară pentru preîntâmpinarea unei greve, Sighişoara 1919 ©7C

Circulară trilingvă, pentru preîntâmpinarea unei greve, Sighişoara 1919 ©7C

Diplomă de stagiu militar în Austro-Ungaria ©7C

Ultima sală este dedicată tehnologiilor care au început să schimbe lumea de pe la mijlocul secolului al XIX-lea: imaginea reprodusă (foto/film), sunetul reprodus, comunicarea la distanţă,  radioul şi televiziunea,  informatica, internetul şi aplicaţiile derivate ale celor două din urmă.

Expoziţia are şi câteva neajunsuri, fiind concepută cu mult înaintea vremii celor care te călăuzesc binevoitori prin săli. Astfel, o serie de coduri 2D afişate pe pereţii expoziţiei pot fi scanate cu ajutorul telefonului mobil, care, rulând o aplicaţie ce trebuie mai întâi încărcată pe telefon, devine un ghid audiovizual pentru toată expoziţia.

Casă de marcat de acum 100 de ani ©7C

Aparat foto contemporan cu casa de marcat ©7C

Când am întrebat cum exact să procedez ca să beneficiez de această facilitate, angajaţii muzeului au dat la început din umeri, după care mi-au spus că îmi trebuie un telefon mai sofisticat. Că nu e aşa, aveam să aflu mai târziu, de pe site-ul expoziţiei, căci da, expoziţia are un site decent, care include şi o vizită virtuală. Îl găsiţi aici.

Alt aspect deranjant este că unele obiecte prezentate în catalogul expoziţiei nu sunt expuse, acesta fiind cazul celebrelor tăbliţe de la Tărtăria, de exemplu. Angajaţii muzeului mi-au spus că „probabil” obiectele absente la Deva vor fi expuse în celelalte oraşe în care va fi organizată expoziţia.

Să intri la expoziţie costă numai patru lei. Pentru cei dispuşi să cheltuiască mai mult pentru a desluşi tainele istoriei comunicării există o carte-catalog care însoţeşte expoziţia, editată în condiţii de lux, în română şi franceză, la preţul de 50 de lei.

Microfon, sfârşitul secolului XIX ©7C

Un PC ultimul răcnet în 1982 ©7C

Trebuie spus că directorul de proiect al expoziţiei este arheologul elveţian Laurent Chrzanovski, iar întreaga manifestare este o iniţiativă comună a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi a Institutului Multimedia Româno-elveţian din acelaşi oraş, în parteneriat cu mai multe muzee din ţară.

Expoziţia va rămâne la Deva până în 18 iunie, după care va pleca spre  Sighişoara, Cluj, Sibiu, Timişoara şi Alba Iulia.

One Response to “iPad dau ştire…”

  1. Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro.

Leave a Reply