Feed on
Posts
Comments

Ghidul Baedeker al Transilvaniei de la 1896 prezintă detalii despre traseul căilor ferate din Ardeal, amănunte despre oraşe şi târguri, cu indicarea principalelor hoteluri şi restaurante – cele mai bune fiind notate cu câte o stea -, dar şi ponturi pentru excursii în împrejurimile acestora sau în Munţii Făgăraş ori Apuseni. Atenţia cea mai mare a fost acordată celor trei mari oraşe ale regiunii: Cluj, Braşov şi Sibiu. Pentru cei doritori şi de alte detalii, textul complet al ghidului poate fi găsit aici.

Piaţa centrală a Clujului în 1896

Klausenburg, ung. Kolozsvár. – Hoteluri. Hotel Central, în piaţă; Hungaria; *Königin von England; Biasini, lângă Universitate. – Restaurant al căilor ferate. – Cafenele Nagy Gabor, Europa; ambele în piaţă. – Birjă din gară, 60 coroane, cu doi cai, 1 florin; Omnibus 30 de coroane. – Tramvai spre oraş pe Nagyutza (Strada Mare – n.r.). – Tramvai cu aburi de la gară prin oraş spre Cluj-Mănăştur.

Klausenburg (1145 de picioare), un oraş cu 33.000 de locuitori, pe Someşul Mic, fondat de saxoni în 1272, este reşedinţa autorităţilor comitatului Kolozs (Cluj – n.r.), a unui superintendent unitarian şi reformat şi a unei universităţi maghiare (din 1872). Saxonii din Cluj, adoptând credinţa sociniană şi fiind astfel separaţi de compatrioţii lor, au ajuns demult să fie identificaţi cu populaţia maghiară. Fiind cartierul general al unei numeroase nobilimi transilvănene, oraşul este foarte plin de viaţă iarna. – Mergând spre vest de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve), cu Cetatea (Fellegvár) construită de generalul Steinville în 1715. Panta dealului cetăţii este presărată cu colibe ale ţiganilor. Trecem apoi podul peste Someşul Mic şi intrăm în Oraşul Interior. Cea mai veche parte a acestuia este colţul de nord-est, Óvár sau Cetatea Veche, construită de saxoni. În Óvár se află şi casa (Strada Regele Matei, nr. 3) în care s-a născut regele Matei Corvinus în 1443, acum o cazarmă. Mai departe, malurile râului Someş sunt mărginite de grădini publice, unde adesea cântă formaţii militare sau de ţigani. În piaţă se află catedrala romano-catolică Sf. Mihail, ridicată în 1396-1432. În partea de sud-est a oraşului se află Biserica Reformată, construită de regele Matei Corvinus în 1486 şi cedată calvinilor de Gabriel Bethlen în 1622. În vestul oraşului se află Grădina Botanică, oferită în dar oraşului de contele Mikó, având şi o vilă în stil italian, transformată în muzeu. Lângă ea se află frumoasele clădiri ale institutelor universitare de Chimie şi Anatomie. Spre vest se află satul Cluj-Mănăştur, cu o veche mănăstire, acum colegiu agricol. Vizavi se află o fabrică de bere cu grădină.

Kronstadt. – Sosire.  Gara principală (restaurant) se află la o milă şi jumătate est de gara locală de la Bertalan (numai pentru trenuri spre Zărneşti, la capătul oraşului vechi), o milă şi jumătate la nord de oraşul interior. Omnibusele hotelurilor (25 de coroane) aşteaptă trenurile. Birjă până în oraş, 60, noaptea 80, de coroane.
Hoteluri. În oraşul vechi: *Hot. Bukarest, comercial; Grüner Baum, *Central No. 1, ambele cu grădini. – În oraşul interior: Union, pe Schwarzgasse, cu grădini şi un mic teatru în aer liber; Europa, pe Klostergasse; *Baross, pe Purzengasse. – În gara principală: Weisses Ross, fără pretenţii. – Restaurante. Concerthaus (cu teatru), pe Hirschergasse; Fleischer, pe Purzengasse; Gewerbevereins-Garten; Bräuhaus; Hauptquartier Versailles, pe Waisenhausgasse, lângă Concerthaus; Weisser Hahn, pe Purzengasse, Golden Birne, pe Schwarzgasse; Schwarzburg, pe Spitalgasse (vin bun la ultimele patru); Schwater Bierhalle (Villa Kertsch), pe Promenada de Jos, colţ cu Purzengasse; Schützenhaus, cu vin bun – Cafenele. Redoute, la Concerthaus; Drechaler Kornzeile; Transylvania, în clădirea Poştei; Café Promenade (…)

Planul Braşovului din Ghidul Baedeker 1896

Kronstadt (1877 de picioare), ung. Brassó, rom. Braşov, cu 30.750 de locuitori, din care în jur de 9.000 sunt saxoni, cel mai important oraş comercial şi industrial din Transilvania, este aşezat într-un bazin încântător, cu deschidere, pe o parte, spre câmpia Bârsei. Fondat de Ordinul Teutonic, oraşul încă îşi păstrează caracterul german, în ciuda creşterii constante a elementului român şi maghiar. Este format din patru cartiere: 1. Oraşul Interior, centrul afacerilor; 2. Oraşul vechi sau Ó Brassó, cel mai vechi cartier, dar acum modern şi lipsit de importanţă; 3. Blumenau, ung. Bolonya, cartierul de lângă gară, locuit mai ales de industriaşi; 4. Cartierul de Sus sau Cartierul Românesc (Şcheii Braşovului – n.r.), asemănător unui sat, locuit preponderent de români, despre care se spune că a fost fondat în 1392 de muncitori bulgari (de aici numit şi Bolgárszeg), care au venit aici pentru a construi Biserica Neagră.

În faţa părţii de est a oraşului interior se ridică Schlossberg (Dealul Cetăţuiii – n.r.), încununat de o cetate construită în 1553 de contele Arco, generalul austriac, pentru a proteja Kronstadt-ul de voievodul Petru al Munteniei. Fragmente ale zidului oraşului interior încă se păstrează în apropierea Schwarze şi Weisse Thurm, pe partea de nord, aşa-numitul Graft de sub Schwarze Thurm, şi Weber-Bastei (în unghiul de sud-vest), acum o şcoală. – De jur împrejurul oraşului se găseşte o promenadă, a cărei cea mai pitorească porţiune este *Promenada de Sus sau Promenada Burgului, în sud, pe pantele dealului Zinne (Tâmpa – n.r.).

Imagine de epocă din Braşov

În centrul principalei pieţe a Oraşului Interior se află Rathaus (Casa Sfatului – n.r.) construită în 1420 (turnul înainte) şi refăcută în 1770 în stilul secolului 18. În aceeaşi piaţă, pe latura sudică se află Warenhalle (Casa Negustorilor – n.r.), ridicată în 1545, în interior se găsesc depozite de mari dimensiuni; părţile care nu au alte întrebuinţări sunt folosite în zilele de târg (vinerea) de micii negustori; la parter se află magazine. Pe alăturata Hirschergasse se află frumoasa nouă Sală de Concerte. Biserica Protestantă, din Kirchhof-Platz, numită popular Biserica Neagră, de la zidurile sale înnegrite de fum, este un edificiu gotic din 1385-1425, cu influenţe în stil romanic. În exteriorul zidului corului se află statuete ale celor doisprezece apostoli (…) În interior se află un altar proiectat de Bartesch din Kronstadt şi sculptat de Schönthaler din Viena în 1866. Tabloul din centrul altarului este semnat de pictorul Martersteig din Weimar. (…) Johannes Honterus (1498-1549), „Apostolul Transilvaniei”, a predicat în această biserică. Admirabila orgă, construită în 1836-1839 de Buchholz din Berlin, este una dintre cele mai mari din Austro-Ungaria. Alăturat bisericii se află Gimnaziul Honterus şi Muzeul, acesta din urmă adăpostind colecţiile de Istorie Naturală şi Arheologie şi o valoroasă Bibliotecă fondată de Honterus în 1544.

De la biserică traversăm Rossmarkt (Târgul Cailor – n.r.) până la moderna Şcoală de Fete, la estul căreia, în dreptul Katharinen-Thor (Poarta Ecaterinei – n.r.) se află Turnschule. Vizavi, în Schul-Platz, spaţiul deschis dintre oraşul interior şi cartierul de sus, se află Gimnaziul Român, la stânga căruia se găseşte micuţa Biserică Protestantă a Cartierului de Sus. Mai sus pe vale să află biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, restaurată în 1751.

Biserica Romano-Catolică, de pe Klostergasse, cu Şcoala şi Gimnaziul alăturate se află pe locul unei vechi mănăstiri dominicane. *Biserica Sfântului Bartolomeu, la capătul oraşului vechi, este cea mai veche biserică din Kronstadt. Micuţa biserică protestantă de pe Martinsberg (Dealul Cetăţuii – n.r.) oferă o panoramă atractivă

Planul Sibiului din Ghidul Baedeker 1896

Planul Sibiului din Ghidul Baedeker 1896

Hermannstadt. – Hoteluri. Hotel Neurihrer, 1-2 florini camera; Melzer – Retaurante la hoteluri; de asemenea la Dreieichen-Garten; Hermann Garten, pe Mühlgasse; Habermann’s Garten, în Hermanns-Platz; Quandt, pe Reispergasse. Vinuri la Fronius, Janosi (Gesellschafts-Haus), Roth (Habermann’sches Palais). – Cafenele. Habermann, în Hermanns-Platz; Café Central, Lazar, pe Heltauergasse. – Birjă de la gară în oraş, 50-60 de coroane; trăsură de hotel 40 de coroane – Băi. Habermann’s, calde şi cu aburi; Piscina Militară, 15 coroane (…)

Hermannstadt (1411 picioare), ung. Nagy Szeben, rom. Sibiu, lat. Cibinium, fosta capitală a Transilvaniei şi una dintre cele mai timpurii colonii saxone, este aşezat pe un deal lângă râul Zibin. Este acum capitala comitatului cu acelaşi nume şi reşedinţa episcopului luteran şi a arhiepiscopului ortodox. Din cei 21.500 de locuitori ai săi, două treimi sunt saxoni.

Punctul central al traficului este Grosse Ring (Piaţa Mare – n.r.), unde se află Casa Naţiunii Saxone. Grosse Ring este legată de Kleine Ring (Piaţa Mică – n.r.) printr-un turn construit în 1588 (Turnul Sfatului – n.r.)

Biserica Protestantă (Evanghelică – n.r.), datând din secolele 13-16, adăposteşte o frumoasă cristelniţă în formă de cupă, turnată de meşterul Leonhardus în 1438. Pe peretele de nord al corului se află o frescă de mari dimensiuni reprezentând *Răstignirea, de Johann din Rosenau (1445), unul dintre cele mai bune exemple de artă transilvană. În sacristie se găsesc cupe şi potire de cult valoroase (secolele 15-17) şi veşminte brodate cu aur. Biserica Nouă, o adăugare de secol 16 adăposteşte numeroase pietre funerare interesante ale vechilor conţi şi patricieni saxoni. Turnul, înalt de 240 de picioare, cu turnuleţe la colţuri, oferă o privelişte frumoasă.

Biserica Călugăriţelor Ursuline, Biserica Romano-Catolică şi Capela Porţii Elisabeta, cu un crucifix uriaş, sculptat dintr-un singur bloc de piatră de Landregen din Ratisbona (1417), Biserica Protestantă a Spitalului, şi bisericile ortodoxă şi reformată sunt fără merite artistice.

Sibiul la cumpăna secolelor XIX-XX

Primăria, iniţial locuinţa fortificată a unui patrician, cumpărată de oraş în 1545, prezintă detalii arhitecturale interesante. În curte se află Arhivele „Naţiunii Saxone”, deasupra cărora se află o sală de arme bine aranjată. Casa scărilor trece printr-o foarte frumoasă uşă de la începutul secolului al 16-lea.

Palatul Brukenthal, construit de  baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei în 1777-1787, adăposteşte o Bibliotecă, cu 40.000 de volume şi 500 de incunabule (Codes Altenberger; carte de rugăciuni superbă); un Cabinet de Minerale, cu specimene frumoase din Apuseni (aur nativ şi tellurium); şi o Colecţie Arheologică, bogată în monede transilvănene. La al doilea etaj se află o Galerie de Picturi (în jur de 1.100 de exemplare; multe copii). Noul Muzeu, de bun gust, din Kinder-Park (Parcul Teatrului) adăposteşte Colecţia Societăţii de Istorie Naturală, cuprinzând specimene ale întregii flore şi faune ale Transilvaniei, un cabinet geologic bine aranjat şi o colecţie etnografică. – Fortificaţiile odinioară puternice mai sunt astăzi reprezentate de porţiuni ale zidului şi câteva turnuri pe Promenadă.

One Response to “Transilvania în „La Belle Époque” (II) – Cluj, Braşov, Sibiu”

  1. Dominick spune:

    I see a lot of interesting posts on your page.

    You have to spend a lot of time writing, i know how to save you
    a lot of time, there is a tool that creates unique, SEO friendly posts in couple of minutes,
    just search in google – k2 unlimited content

Leave a Reply