Feed on
Posts
Comments

În 1923 vedea lumina tiparului „Clujul”, o „publicațiune” din Biblioteca „Orașele noastre”, sponsorizată de Fundațiile Culturale Regale. Scopul cărții era de a face cunoscut Clujul în rândul publicului larg din România Mare, o țară care tocmai se descoperea pe sine.

Coperta cărții

„Între Nistru și Tisa, dela Balcic de pe malul Mării Negre până la Sighetul Maramureșului, sunt o mulțime de orașe – centre de vieață economică și culturală – pe cari nu le cunosc nici chiar Românii culți cari locuesc la câteva zecimi de kilometri departe de ele. Și este firesc să fie așa, după condițiile de vieață dinainte de răsboiu, când sistematic și prin toate mijloacele privirile Românilor din țările acum reunite cu Regatul – până acum singura țară și stat de vieață și de cultură românească – erau întoarse de la el spre părțile opuse, spre centrele Statelor cari stăpâneau acele țări românești: Basarabenii spre Petersburg, Moscva și Chiev; Bucovinenii spre Viena; Ardelenii, Bănățenii și Ungurenii spre Budapesta”.

Așa explica necesitatea acestor „publicațiuni” academicianul Ion Bianu, îngrijitorul bibliotecii. Cărțulia despre Cluj tipărită în lumina celor scrise de Bianu are sub 80 de pagini și este semnată de „Victor Lazăr, prof. la Școala Normală de Învățători din Cluj”. Iată cum era descris Clujul contemporan în această lucrare:

III. Fața Clujului de astăzi

Întreg teritoriul Clujului e de 22.650 de jugăre1 din care 350 de jugăre pădure și 1.800 de jugăre intravilan2, pe care sunt construite cele peste 5600 de case cu o rețea de strade în lungime de 135 km.

Orașul are următoarele cartiere: în centru e orașul vechiu, dela acesta spre Răsărit, orașul de jos3 cu cazărmile, numit în capătul de la dinafară Hoștat (din nemțescul Vorstadt4), orașul dintre ape, (Someșul și canalul morilor),  cartierul Cetățuii până la gară; pe malul drept al Someșului e orașul de sus, întemeiat în secolul al 18-lea între orașul vechiu și Mănăstur, în urmă fostul sat românesc Mănăsturul, alipit la 1896 Clujului. Dincolo de gară s’a format un cartier nou locuit mai ales de lucrători.

Clujul are și cartiere de vile: unul pe laturea dinspre Calea Regele Ferdinand5 a dealului Cetățuii6, altul de la Teatrul Național în sus pe stânga7, un al treilea de-alungul Promenăzii8 și în fine în partea de sus a străzii Regale9, numit Hazongard, după numele unui vechiu cetățean sas, Hasenchart10. Interesant e cartierul de pe coasta Cetățuii de către Someș. Coasta e plină de colibi, bordeie, chiar peșteri săpate în ea, în cari locuesc țigani și desmoșteniți ai soartei. Poliția are mult de lucru în acest cartier.

Calea Victoriei11 cu Str. Memorandumului12 și Calea Moților13 (fostă a Mănășturului) taie, de la N.E spre S.V. orașul în două. Paralel cu Calea Victoriei, din Piața Unirii14 spre N.E. e strada Regina Maria15 care se prelungește, dela Teatrul Național înainte în strada Dorobanților16 cu Palatul Justiției la începutul ei. Paralel cu strada Regina Maria sunt Str. I. Brătianu, Str. M. Kogălniceanu17, în aceasta Universitatea, și Str. Avram Iancu18. Din Piața Unirii spre gară duce Calea Regele Ferdinand19 cu un pod de fier peste Someș. Pe calea aceasta e impozantă clădirea Marianum20, care cuprinde mai multe institute catolice de învățământ. În orașul vechiu, cu casele înghesuite, dăm de străzi înguste și întortochiate, cu mici luminișuri, o priveliște care reamintește vechile orașe medievale germane. Înguste sunt și multe alte stradele principale paralele.

Harta Clujului în 1923, dați click pentru vizualizarea la dimensiune mare

Piețe mari are Clujul numai una: Piața Unirii, în mijlocul orașului, pătrată și formând între capetele Căii Victoriei și Str. Regina Maria21 un Corso, prea scurt pentru publicul ales al Clujului. Piețe mai mici sunt a lui Alex. I. Cuza22, un fel de Grădină Sf. Gheorghe din București; în piața aceasta se va înălța Catedrala ortodoxă a Clujului; tot aici e Directoratul general al agriculturii. În apropiere e Piața Ștefan cel Mare23 cu Teatrul Național și Casa învățătorilor. Aproape de Someș, de la Calea Regele Ferdinand spre E. e Piața Mihai Viteazu24, încărcată mai ales Lunia și Joia cu carne, legume, poame lapte și derivatele lui și alte producte ale satelor din împrejurimile Clujului. Într-o mică piață, în dosul Poștei centrale, aproape de Someș se vând păsări de curte. Mare e Oborul25 de vite și Piața fânului, în spre calea ferată.

De-alungul Someșului, între Cetățuie și orașul vechiu, valea gârlii e prefăcută într’o frumoasă Promenadă26 cu copaci umbroși, lac mare cu insulă la mijloc, chioșc și teatru de vară. Dincolo de Promenadă sunt Arenele sportive27 cu amfiteatru.

Frumos e cimitirul Clujului, cu intrarea în str. Avram Iancu și întinzându-se pe o coastă cam iute, care se pierde apoi în câmp.

Clujul e un product al vechei culturi săsești. Aceasta se vede și din felul de construcție al caselor vechi, cu acoperișurile lor înalte, ferestrele mici, intrarea în curți pe sub boltituri îndrăznețe, izolate de stradă prin porți ca de castel. Cea mai vechie clădire din Cluj e refectoriul (sofrageria) din mănăstirea Franciscanilor (Str. Consiliului Național28). Casa parohială (plebania) din fața bisericii celei mari din Piața Unirii datează dela anul 1450, exteriorul e însă schimbat cu totul. În orașul vechiu, casă vechie e cea în care s’a născut Mateiu Corvinul, apoi casa fostului Principe Bocskay, nu departe de a lui Mateiu.

Multe case din Piața Unirii datează din secolul al 16-lea, dar sunt modernizate. De prin secolul al 18-lea sunt case frumoase construite de familii boierești, cum e a lui Banffy, Iosika. Nu tocmai vechiu e localul Primăriei29, pe scara principală cu două table comemorative, una din 1581, a doua din 1641, amândouă scoase din zidul care a împrejmuit orașul vechiu, de asemeni Reduta30 cu o sală mare pentru întruniri. În arhiva Primăriei se află corespondența oficială originală privitoare la cenzurarea lucrării Historia Ecclesiastica Valachorum de Petre Maior. La unele clădiri publice, cum sunt Căminul studențesc31 și Școala normală de învățători32 se vede încercarea unui stil unguresc: masivitate, zidurile în cărămidă aparentă, de un roșu spălăcit, cu spărturi lăsate în alb-cenușiu, tocurile de la uși și dela ferestre vopsite verde. E un stil tricolor, fără bază istorică în arhitectura ungurească.

Ilustrație a volumului

Cu toate că orașul luptă cu mari greutăți financiare, stradele lui sunt, în orice anotimp, și acum destul de curate mulțumită și educației civice a orășenilor, cari păstrează mare curățenie pe trotuarele din fața caselor lor.

Clujul are, dela 1891, apeduct în lungime de 80 km și canal de 57 km. Uzina de apă e la Mănăstur, dar debitul e insuficient pentru trebuințele de azi ale orașului, așa că se lucrează la sporirea aceluia prin mărirea ei. Luminatul orașului e electric.

Băile sistematice sunt o instituție vechie în Cluj căci încă din 1557 hotărăște Consiliul comunal construcția unei case orășenești pentru băi. Cu toate acestea, cele două băi existente azi în Cluj lasă foarte mult de dorit din toate punctele de vedere. În schimb, Primăria a aranjat pe malul Someșului, în apropierea Promenăzii, o plajă foarte cercetată vara de publicul doritor de senzații și de băi în apă de râu.

Lacul Promenăzii oferă iarna un teren întins pentru patinat.

Sporturile sunt foarte cultivate în Cluj și numărul societăților sportive e mare. Pentru întrecerile de football e o arenă întinsă, cu amfiteatru, la capătul Promenăzii.

 


1 Un jugăr = 5754,642 metri pătrați, de unde rezultă o suprafață a orașului la vremea respectivă de circa 13 km pătrați, spre comparație, Clujul are acum 180 de km pătrați

2 Cred că cifrele sunt greșite cu o zecimală, fiind vorba, de fapt, de 3.500 de jugăre de pădure și 1.800 de jugăre de intravilan

3 Actuala zonă dintre Piața Unirii și cartierul Mărăști

4 =Suburbie

5 Actuală Horea și Regele Ferdinand

6 Actuala zonă a străzilor Racoviță-Crișan

7 Actualul cartier Andrei Mureșeanu

8 Promenada era actualul parc central

9 Actuală strada Republicii

10 Originea denumirii Hajongard are mai multe explicații posibile, cea mai cunoscută fiind cea a unei vechi denumiri germane a zonei unde ulterior s-a amenajat cimitirul orașul, și anume Hasengarten = Grădina cu iepuri

11 Actualul bd. 21 Decembrie 1989

12 Aceeași

13 Aceeași

14 Aceeași

15 Actualul bd. Eroilor

16 Aceeași

17 Aceleași

18 Aceeași

19 Vezi nota 5

20 Actuala Facultate de Filologie

21 Actuala porțiune dintre Hotel Melody și Monumentul Memorandiștilor

22 Actuala Avram Iancu

23 Aceeași

24 Aceeași

25 Acum Parcul Feroviarilor

26 Vezi nota 8

27 Actualul Cluj Arena

28 Actuala Victor Deleu

29 Acum, Primăria Veche

30 Acum, Muzeul de Etnografie al Transilvaniei

31 Acum, sediul Facultății de Drept, fostul cămin „Avram Iancu”

32 Casa Învățătorilor

3 Responses to “Stop-cadru: Clujul în 1923”

  1. transildania spune:

    In legatura cu Primaria Veche, se mentioneaza doua inscriptii
    „pe scara principală cu două table comemorative, una din 1581, a doua din 1641, amândouă scoase din zidul care a împrejmuit orașul vechiu”.
    Stie cineva, ele se mai afla acolo? Daca nu, unde se afla?
    Multumesc.

  2. SeptemCastra spune:

    Salut. Am facut niste „sapaturi” si am aflat ca au fost demontate prin anii ’80 si acum sunt in lapidariul muzeului de istorie. E vorba despre inscripţii din perioada principilor Cristofor Bathory, respectiv Gheorghe Rackoczi al II-lea. Am sa revin cu un post mai detaliat despre ele dupa ce le voi fi fotografiat (sper), fiindca m-a intrigat si pe mine remarca.

  3. codrin spune:

    Foarte fain articolul. Dar unde as putea gasi aceasta carte? Exista in format electronic pe undeva?

Leave a Reply