Feed on
Posts
Comments

Ardealul din letopiseţ

Elogiile lui Grigore Ureche la adresa Ardealului nu erau vorbe în vânt. Primul mare cronicar moldovean a fost contemporan cu „epoca de aur” a Transilvaniei princiare, adică prima jumătate a secolului al XVII-lea. Ardealul semi independent cunoştea o perioadă de ascensiune economică, politică, militară şi culturală sub Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rakoczi I.

Târg de animale în Ocna Şugatag ©7c

Târg de animale în Ocna Şugatag ©7C

La curtea de la Alba Iulia se trăia după  toate canoanele curţilor vestice, iar oraşe ca Braşov, Sibiu, Bistriţa sau Cluj înfloreau economic şi cultural, conectate fiind la marile rute de comerţ paneuroepene. Ascensiunea principatului ardelean primea recunoaşterea Europei în 1648, când Transilvania se numără printre puterile semnatare ale Păcii Westfalice.

Iată ce scria Grigore Ureche în
Letopiseţul ţărâi Moldovei:
Aicea nu vom lăsa şi de Ardeal sau Ţara Ungurească, cumu-i zicu unii, ca să nu atingem şi să nu pomenim de începutul lor şi de obicéiul lor, fiindu-ne vecini de aproape şi de multe ori năzuia domnii ţării Moldovei, de să acioa şi să ajutoriia de la dânşii.
Ardealul sau Ţara de Jos Ungurească să chiamă Ţara peste munte, care coprinde o parte de Daţia şi piste munte. Direptu aceia-i zicu Ţara peste Munte căci ieste încunjurată de toate părţile cu munţi şi cu păduri, cum ar fi îngrădită. Zicu-i ţara de 7 oraşă, din limba nemţească
, iară lăcuitorii ţării îi zicu ardeleni, carii se hotărăscu cu ungurimea dinspre apus, sau cumu-i zic unii, Panonia. Iară dinspre miazănoapte se hotărăscu cu Ţara Leşască, dinspre răsăritu cu Moldova.

Facsimil din Letopiseţul ţării Moldovei

Facsimil din letopiseţ

Ţara Ardealulului nu ieste numai o ţară însăşi, ci Ardealul să chiamă mijlocul ţării, care multe coprinde în toate părţile, în care a stată şi scaunul crăiei. Iară pre la margine sântu alte ţări mai mici, carile toate de dânsa să ţin şi suptu ascultarea ei sântu: întâi cumu-i Maramureşul dinspre Ţara Leşească şi Ţara Săcuiască dinspre Moldova şi Ţara Oltului dinspre Ţara Muntenească şi Ţara Bârsei, Ţara Haţegului, Ţara Oaşului şi sunt şi alte horde multe, carile toate ascultă de Crăiia Ungurească şi să ţinu de Ardeal.
În ţara Ardealului nu lăcuiescu numai unguri, ce şi saşi peste samă de mulţi şi români peste tot locul, de mai multu-i ţara lăţită de români decâtu de unguri.
(…) Ieste ţara Ardealului plină de toată hrana câtă trebuieşte vieţii omeneşti, că pâine peste samă rodeşte multă, de nimenea nu o cumpără, ci tuturora prisoseşte, vin pretutinderea, nimănui nu lipseşte, miere multă şi bună, de care facu mied, aşa de bun, cât potriveşte marmaziului”.

7 Responses to “Ardealul din letopiseţ”

  1. Iana spune:

    O tară cu miere multă, vin bun şi mai ales pretutinderea, pâine peste samă! Unde mai pui şi miedul… Pfff, păi, domnule dragă, Grigore Ureche aflase, peste Carpaţi, la o aruncătură de băţ de ţara lui, dar ce spun eu la o aruncătură, ci bot în bot cu Moldova, raiul! Adică noi, ardelenii, cătă ce ne tragem de la Râm, cum a zis urmaşul lui Ureche, Miron Costin, ne tragem şi de la Rai. Bune variante, confortabil gând!

  2. Iana spune:

    Ce înseamnă marmaziu?

  3. SeptemCastra spune:

    @Iana: E un regionalism arhaic pt „vin”.

  4. stefan spune:

    NI NI NI. Domnule Giurascu ,cica Grigore Ureche aminteste de tara Secuiasca si alte tari pe care le puteti lectura de la el.Si tara Birsei.Eu zic ca a fost un tradator si trebuie infierata atitudinea lui prea filosecuiasca birseasca moroseneasca oseneasca etc.L-ati citit cit de cit pe acest asa zis cronicar?AAA, obedienta nu va permite…scuzati!!

  5. radu negru spune:

    marmaziu nu este orice vin, ci este celebrul vin din peloponez cunoscut ca vin de malvasia. era un vin dulce, tare si foarte scump de unde si comparţia lui ureche.

  6. radu negru spune:

    comparaţia, scuze.

  7. Cristi spune:

    Cu siguranță Grigore Ureche a scris minciuna venită dinspre regatul Ungariei. ungurul Marath se roagă la 1445 de Moga voievodul Zarandului să nu-i împiedice pe unguri în a căuta aur în apa Crișului deci dacă hordele – ardele ascultau de Crăiia Ungurească atunci de ce ungurul se roagă de român să nu-i împiedice pe unguri să caute aur în apa Crișului? fiindcă românii nu se lăsau la unguri. fiindcă românii făceau cum doreau ei cu voievodul lor pe pământul lor strămoșesc. apoi să fim serioși. oșenii sar cu cuțitu dacă cineva atentează la ce e al lor se știe prea bine asta deci ce să asculte. Aici avem și un vechi cuvânt getic, românesc care a dispărut ca și multe altele și anume horde, hordă, horda în gotă erda, în gepidă arda adică pământ, teritoriu, gepizii, goții fiind geții i lase

Leave a Reply